apple pie
Am dat azi peste ceva care mi-a atras atentia.
Pornind de la citatul urmator : “Femeile sunt precum merele neculese. Cele mai bune sunt in varful pomului. Majoritatea barbatilor nu vor sa se intinda dupa cele bune fiindca se tem sa nu cada si sa se raneasca. Prefera, in schimb, merele cazute pe jos, care nu sunt la fel de bune, dar usor de luat. Merele din varful pomului se gandesc ca este ceva in neregula cu ele, cand, de fapt, sunt extraordinare. Trebuie numai sa astepte sa apara barbatul potrivit, care sa fie suficient de curajos sa urce pana in varful pomului.”, am cazut pe ganduri.
Desi este vorba despre citatul unui filozof nonconformist, Sigmund Freud mai exact, ar fi o indrazneala prea mare din partea mea sa contrazic ceea ce sustine. Tind totusi sa cred ca nu lasitatea este cea care-i determina pe unii sa tinteasca spre rebuturi.
Acest fenomen mi se pare mai mult o dovada de superficialitate decat a lipsei de curaj.
Stiu, nu avem aceleasi standarde sau nevoi, ca atare, oricate exemple as gasi despre oameni care sa aibe acces la ceva valoros, dar sa prefere ceva efemer, nu ar fi relevante, deoarece ne raportam diferit la ceea ce ne inconjoara.
Ideea mea prinde contur daca ne gandim la cei care dupa ce au totul, ajung sa se complaca cu nimic .
Legat de “merele” din varful pomului, pentru ca analizez acest exemplu ca fiind unul elocvent, vreau sa subliniez faptul ca orice femeie face parte din aceasta categorie. Pana ajunge jos.
Probabil tocmai datorita acelei superficialitati amintite mai sus, la randul ei, femeia tinde sa respinga un alt “mar din varful pomului” in detrimentul unui compot, iar daca nu realizeaza la timp ca greseste, alegerea este fatala fiindca devine prea coapta si cade.
Recitind ce am scris, ma declar profund ingrijorata, pentru ca realizez cat de abstract mi se pare cuvantul in jurul caruia se invarte totul si anume : “potrivit”. Pana ma lamuresc si in privinta asta nu pot sa zic decat :


tipic Ariadna…1 an si ceva mai tarziu si tot la vesnica si efervescenta problema ai ramas (nu te condamn, pt ca iti simt cuvintele) ; insa incep sa ma intreb daca firea ta cauta mereu o logica si in situatii in care, logica e doar o gaselnita care te consoleaza; in sfarsit, conditia umana(ma rog, cel putin a mea) nu a gasit o logica pt amalgamul asta plin de mere, oameni potriviti si (cica) iubire; cu alte cuvinte dezideratul tau (si implicit si al meu) pt o lume justa din punct de vedere al alegerilor ( deh, “potrivit(a)”) , nu a primit inca nici o concretizare(sau cel putin eu nu o vad in societatea noastra); daca o gasesti , anunta-ma te rog, pt ca sunt curios pe unde dracu m-am pierdut.
Mda.. acum sunt pe principiul ” tara arde, baba se piaptana” ..trist ca e desi eu ma confrunt cu enigma asta de cand stiu scrie, zilele astea si tara arde la propriu. Welcome back ! :p
thank u, ur highness ^:)^